Portul romanesc
Totusi, in ciuda inventarii materialelor care imita blanurile, se pare ca atractia omului pentru blanurile naturale nu poate fi oprita asa de usor. Pielea. in urma proceselor de tabacire si argasire, pielea animala poate fi folosita in vestimentatie. in general, hainele drapate si largi se poarta in tarile cu climat cald, iar hainele ajustate in regiunile reci. Legata de transformarile economice, istoria costumului e legata si de evolutia conditiilor sociale, evolutia conditiilor modului de viata si evolutia ideilor politice (adoptarea hainelor europene in fostele colonii, de exemplu).
Catre sfarsitul secolului al XVIII-lea au fost aduse din India, in Anglia la inceput, apoi in intreaga Europa, saluri din lana fina si solida a caprelor din regiunea Casmir. Aceste esarfe in tonuri eclatante, cu motive ornamentale persane, au fost adoptate cu frenezie (fig. 32).
De-a lungul secolului al XIX ba, una dintre primele ambitii ale unei femei era sa aiba unul sau mai multe saluri de casmir. Ele au fost reactualizate de catre Yves Saint Laurent, care in anii '60 a creat varianta unisex. La hainele practice nu se renunta niciodata. in ultimii ani a revenit in moda si redingota, faimoasa uniforma a temutilor corsari. Reverele sunt ample, talia zvelta, apoi ea se deschide ca un evantai pana la glezne, incheindu-se la doua randuri de bu- toni, adevarate bijuterii exotice ce inflacareaza imaginatia.
inca de la sfarsitul secolului trecut s-a constatat ca fluturii de noapte masculi sunt capabili sa gaseasca o femela aflata la o distanta de cativa kilometri. Dar, daca masculilor le sunt taiate antenele (organele olfactive ale insectelor) sau daca femela este tinuta intr-un borcan inchis ermetic, nefericitii fluturi nu-si vor mai gasi „sufletul-pereche". Ar fi deosebit de interesanta realizarea unui inventar" al tuturor costumelor populare, insa nu ne-am propus asa ceva aici. Cu toate acestea, nu putem incheia acest paragraf fara a vorbi despre costumul popular romanesc. Portul popular romanesc, de.si intrat intr-un declin rapid dupa Primul Razboi Mondial, este inca o realitate vie in multe zone locuite de romani.
Apoi Napoleon a reluat notiunea de uniforma legata de o anumita functie si a aplicat-o tuturor functionarilor sai, fixand cu grija culorile si motivul broderiilor. Membrii Academiei Franceze si-au ales un costum din drap negru, pe care erau brodate frunze de maslin, si o centura de matase de culoarea broderiei (li s-a interzis ca aceasta sa fie de culoarea verde inchis), cu franjuri in culoarea hainei. insa pantalonii aveau sa se impuna iremediabil abia atunci cand voga stilului New look a inceput sa se estompeze si cand tineretul dornic de un costum nou a inceput sa influenteze moda. Din 1960 tinerii au inceput sa poarte in mod obisnuit blugii.
Pentru prima data in istorie tinerii care faceau aceleasi studii si care participau la aceleasi manifestatii au inceput sa poarte acelasi costum, devenit un fel de uniforma.
Catre sfarsitul secolului al XVIII-lea au fost aduse din India, in Anglia la inceput, apoi in intreaga Europa, saluri din lana fina si solida a caprelor din regiunea Casmir. Aceste esarfe in tonuri eclatante, cu motive ornamentale persane, au fost adoptate cu frenezie (fig. 32).
De-a lungul secolului al XIX ba, una dintre primele ambitii ale unei femei era sa aiba unul sau mai multe saluri de casmir. Ele au fost reactualizate de catre Yves Saint Laurent, care in anii '60 a creat varianta unisex. La hainele practice nu se renunta niciodata. in ultimii ani a revenit in moda si redingota, faimoasa uniforma a temutilor corsari. Reverele sunt ample, talia zvelta, apoi ea se deschide ca un evantai pana la glezne, incheindu-se la doua randuri de bu- toni, adevarate bijuterii exotice ce inflacareaza imaginatia.
inca de la sfarsitul secolului trecut s-a constatat ca fluturii de noapte masculi sunt capabili sa gaseasca o femela aflata la o distanta de cativa kilometri. Dar, daca masculilor le sunt taiate antenele (organele olfactive ale insectelor) sau daca femela este tinuta intr-un borcan inchis ermetic, nefericitii fluturi nu-si vor mai gasi „sufletul-pereche". Ar fi deosebit de interesanta realizarea unui inventar" al tuturor costumelor populare, insa nu ne-am propus asa ceva aici. Cu toate acestea, nu putem incheia acest paragraf fara a vorbi despre costumul popular romanesc. Portul popular romanesc, de.si intrat intr-un declin rapid dupa Primul Razboi Mondial, este inca o realitate vie in multe zone locuite de romani.
Apoi Napoleon a reluat notiunea de uniforma legata de o anumita functie si a aplicat-o tuturor functionarilor sai, fixand cu grija culorile si motivul broderiilor. Membrii Academiei Franceze si-au ales un costum din drap negru, pe care erau brodate frunze de maslin, si o centura de matase de culoarea broderiei (li s-a interzis ca aceasta sa fie de culoarea verde inchis), cu franjuri in culoarea hainei. insa pantalonii aveau sa se impuna iremediabil abia atunci cand voga stilului New look a inceput sa se estompeze si cand tineretul dornic de un costum nou a inceput sa influenteze moda. Din 1960 tinerii au inceput sa poarte in mod obisnuit blugii.
Pentru prima data in istorie tinerii care faceau aceleasi studii si care participau la aceleasi manifestatii au inceput sa poarte acelasi costum, devenit un fel de uniforma.